Știați că acidul gastric care provoacă “arsurile la stomac” vă poate afecta și dinții? Boala de reflux gastroesofagian (cunoscută și ca GERD – gastroesophageal reflux disease) este renumită pentru simptome neplăcute precum arsura în piept și gustul acru sau amar în gură. Însă puțini realizează că acest acid, odată ajuns în cavitatea bucală, poate ataca smalțul dinților și poate favoriza apariția cariilor. Vom vedea pe înțelesul tuturor cum acidul stomacal ajunge pe dinți, ce efecte are asupra smalțului și cum poate favoriza apariția cariilor dentare. La final, veți găsi câteva recomandări practice despre cum să vă protejați dinții dacă suferiți de reflux gastroesofagian.
Cum ajunge acidul gastric în cavitatea bucală?
În mod normal, între esofag și stomac există un “valvă” musculară (sfincterul esofagian inferior) care permite alimentelor să treacă în stomac și apoi se închide, împiedicând conținutul acid să se întoarcă. În boala de reflux gastroesofagian, această valvă nu funcționează corect, permițând acidului gastric să urce în esofag și uneori chiar până în gură. Mulți pacienți cu reflux resimt un gust acru sau amar în gură – un semn clar că acidul gastric a ajuns până în cavitatea orală.
Acidul gastric este foarte coroziv (are un pH ~1–2) și, dacă ajunge pe mucoasa esofagului sau în gură, poate provoca iritații ale țesuturilor. În timp, episoadele repetate de reflux pot expune și dinții la acidul gastric coroziv.
Noaptea, refluxul este și mai dăunător pentru dinți: în poziție culcată, acidul stagnează mai mult timp în gură, iar producția de salivă (care neutralizează acidul) scade, prelungind expunerea smalțului la atacul acid.
Efectele acidului gastric asupra smalțului dentar
Smalțul dentar este stratul dur și mineralizat care acoperă partea exterioară a fiecărui dinte, protejându-l de temperaturi extreme, de substanțe chimice și de uzură mecanică. Deși este cea mai dură substanță din corpul uman, smalțul poate fi vulnerabil la contactul repetat cu acizi puternici. Smalțul începe să se dizolve atunci când pH-ul din jurul dintelui scade sub ~5,5. Acidul stomacului are un pH mult mai mic (~1–2), deci contactul frecvent cu acesta duce la pierderea mineralelor din dinte – fenomen numit eroziune dentară.
Cu timpul, eroziunea smalțului se poate agrava dacă refluxul nu este controlat. Inițial, acidul doar înmoaie temporar suprafața smalțului, însă periajul agresiv în acest interval poate agrava uzura. Episoadele repetate de reflux determină pierderea ireversibilă a unui strat din smalț, care devine mai subțire. Dinții pot apărea mătuiți sau ușor galbeni (deoarece se vede stratul de dentină de dedesubt) și pot prezenta sensibilitate dentară – adică o durere ascuțită la consumul de alimente sau băuturi foarte reci sau fierbinți. În stadii avansate, se pot observa mici gropițe pe suprafețele dentare sau margini tocite ale dinților, semne tipice ale eroziunii acide.
Legătura dintre reflux și eroziunea dentară este susținută și de datele științifice. În rândul pacienților cu reflux, eroziunea smalțului este mult mai frecventă decât la cei fără reflux. O meta-analiză recentă a estimat că aproximativ 50% dintre persoanele cu reflux prezintă semne de smalț erodat, comparativ cu ~20% dintre persoanele fără reflux. Specialiștii subliniază că tratarea refluxului poate preveni sau încetini semnificativ aceste leziuni dentare.
Cum favorizează refluxul apariția cariilor dentare?
Eroziunea smalțului cauzată de acidul gastric nu provoacă carie dentară în mod direct (carie în sensul clasic este procesul de degradare a dintelui de către bacterii). Însă acidul din reflux pregătește terenul pentru formarea cariilor, făcând dinții mult mai vulnerabili. Iată cum se întâmplă acest lucru:
În primul rând, atunci când smalțul este subțiat sau parțial distrus prin eroziune, stratul expus al dintelui este mai moale și mai puțin protejat. Bacteriile care cauzează cariile pot pătrunde și ataca dintele mai ușor atunci când smalțul este subțiat sau perforat de eroziune. În consecință, studiile au observat o incidență mai mare a cariilor la pacienții cu reflux comparativ cu cei fără această afecțiune.
În al doilea rând, refluxul poate afecta saliva, principalul factor de protecție al dinților. Episoadele acide repetate scad temporar pH-ul din gură, iar unele medicamente folosite contra refluxului pot cauza uscăciunea gurii (xerostomie). O salivă insuficientă și mai acidă nu mai reușește să neutralizeze complet acidul și să repare smalțul, ceea ce sporește și mai mult riscul de carii.
Pe scurt, acidul gastric ajuns frecvent pe dinți duce la pierderea smalțului și lasă dinții expuși atacului bacteriilor.
Recomandări practice pentru prevenția și tratamentul problemelor dentare asociate cu reflux
Dacă suferiți de reflux gastroesofagian, vestea bună este că există numeroase modalități de a vă proteja dinții și de a preveni deteriorarea lor. Iată câteva recomandări practice:
- Tratați cauza refluxului: Țineți legătura cu medicul gastroenterolog pentru a gestiona eficient boala de reflux. Urmați tratamentul prescris de medic și adoptați schimbări în stilul de viață care reduc episoadele de reflux: evitați alimentele și băuturile ce vă declanșează arsurile (de exemplu prăjeli, condimente, ciocolată, cafea, alcool), nu fumați și mențineți o greutate sănătoasă. Ținând refluxul sub control, mult mai puțin acid va ajunge în gură, iar smalțul dinților va fi protejat.
- Îmbunătățiți igiena orală zilnică: Periați-vă dinții de două ori pe zi (dimineața și seara) cu o pastă de dinți fluorurată. Folosiți ața dentară și o apă de gură cu fluor seara, pentru a îndepărta placa bacteriană. O igienă orală bună reduce riscul de carii, mai ales când smalțul este deja slăbit.
- Nu vă spălați pe dinți imediat după un episod de reflux: Acidul gastric înmoaie temporar smalțul, deci periajul făcut imediat după ce ați avut arsuri sau ați vomitat poate agrava eroziunea. Clătiți-vă gura mai întâi cu apă sau cu o soluție de bicarbonat de sodiu (o linguriță la un pahar de apă) pentru a neutraliza acidul. Așteptați ~30 de minute, apoi spălați-vă pe dinți cu o periuță moale, printr-un periaj blând.
- Stimulați saliva și mențineți gura hidratată: După mese și în special dacă simțiți arsuri, mestecați gumă fără zahăr timp de câteva minute. Guma de mestecat stimulează fluxul salivar, iar saliva ajută la neutralizarea acidului și la protejarea smalțului. De asemenea, mențineți-vă hidratat bând apă pe parcursul zilei, pentru a preveni uscăciunea gurii.
- Mergeți regulat la dentist și informați-l despre problema de reflux: Mergeți la control stomatologic regulat (de 1-2 ori pe an) și informați medicul dentist despre reflux. Acesta poate aplica tratamente preventive (precum geluri cu fluor) și poate trata din timp leziunile de smalț, prevenind agravarea lor.
În concluzie, refluxul gastric nu afectează doar esofagul, ci și dinții – acidul care urcă spre gură erodează smalțul și favorizează cariile. Totuși, cu un tratament corect al refluxului și o igienă orală atentă, aceste probleme pot fi prevenite sau reduse considerabil. Așadar, dacă suferiți de arsuri la stomac frecvente, apelați atât la medicul gastroenterolog www.gastroenterologiecluj.ro, cât și la medicul dentist – veți proteja astfel sănătatea digestivă, dar și zâmbetul dumneavoastră.
Date de contact
- 0770 513 585
- Calea Manastur, nr. 85, Cluj-Napoca, Romania
- clinicabenedent@yahoo.com